Obiectivul studiului este să identifice caracteristicile unui media event şi să analizeze particularităţile unui eveniment de amploare din Europa, concursul muzical Eurovision. Designul cercetării s-a bazat pe prezentarea teoretică a conceptului de media event corelată cu interpretarea particularităţilor ediţiei din acest an. Īn studiul de caz se porneşte de la o īncadrare a evenimentului īn categoria restorative event deoarece, evenimentul īn sine reprezintă rezultatul unei hiper-mediatizări, atāt pre cāt şi post eveniment, dar mai ales īn timpul acetuia. Un alt aspect care conferă eticheta de „media event” Eurovision-ului este dat de caracterul interuptiv. Acesta este dat de mobilizări din partea publicului care şi-a abandonat activităţile cotidiene şi a participat, de la faţa locului, din Baku, sau din faţa televizoarelor la eveniment. Caracterul anticipat al evenimentului se regăseşte īn frecvenţa cu care s-a desfăşurat această manifestare din 1956 pānă īn prezent dar şi īn hiper-mediatizarea lui, fiind cel mai longeviv program din istoria televiziunii, cu cele mai mari audienţe internaţionale dintre transmisiunile ne-sportive.